Ce mâncau dacii?

În lipsa surselor scrise, multe aspecte ale vieții de zi cu zi din teritoriile dacice rămân necunoscute, inclusiv detaliile legate de hrană. Analizele semințelor carbonizate provenite din diverse tipuri de vase din lut descoperite în așezări și fortificații dacice furnizează informații cruciale pentru o reconstituire ipotetică, până la un anumit punct, a dietei dacilor. Una dintre rețete, documentată în special la Grădiștea de Munte, dar cu mici variații și în alte situri, include un terci be bază de cereale și semințe.

Rețeta terciului dacic

Terciul astfel reconstituit avea următoarea compoziție: grâu (aproximativ 45%), mei (aproximativ 27%), linte (21%), orz (6%) și boabe de muștar. Acest terci era consumat, probabil, alături de carne friptă, grăsimi animale sau produse lactate, care însă nu au lăsat urme arheologice în cazul probelor analizate. Lipsesc și urmele condimentelor folosite, dar reconsituind rețeta am adăugat sare. Analizele sunt preluate din studiu Lilianei Suciu, Indicii pentru reconstituirea vieţii cotidiene din aşezările dacice. Aspecte ale alimentaţiei, în revista Studii de istorie antică, 2001, p. 159-177.

Ceramica dacică

O serie de forme ceramice dacice erau probabil folosite pentru servirea în comun a mesei. Așa-numita ”fructieră dacică”, o farfurie cu buza răsfrântă, sprijinită pe un picior înalt, gol în interior, putea fi utilizată ca recipient pentru mai multe porții, din care mesenii se serveau în recipiente individuale (străchini). Datorită dimensiunilor, același rol îl putea avea și vasul dacic cu două toarte.